EVALUAREA OPORTUNITATII PROIECTULUI: CRITERII CONVENTIONALE

O serie de aspecte care trebuie luate în seama atunci când se justifica oportunitatea unei investitii de anvergura sunt mentionate în cele ce urmeaza.

Pozitionarea terenului construit în ansamblul sitului. Tocmai o astfel de pozitionare – menita sa ofere omului sansa de a trai în armonie cu natura, de a-l feri de radiatiile nocive ale pamântului (efectele radiatiei Hartman, cunoscute din vechi timpuri), a determinat amplasarea complexului pe un teren liber situat, apartinând composesoratului localitatii Sacarâmb, delimitat de:
– versantul sudic al masivului Setras, cu cele doua vârfuri ale sale;
– localitatea propriu-zisa la vest;
– o zona de teren împadurit la est, marcata de vârful Gurguiata si deschisa catre coamele muntilor Metaliferi;
– o larga deschidere catre sud, cu vedere catre Geoagiu si Retezat.
Terenul are ca punct nodal, de legatura, vadul unui fost lac de acumulare, care a „secat” în urma unei explozii provocate (de braconieri pentru pestele din lac), ce a degradat stavilarul de sub baraj. În perspectiva realizarii proiectului, acest ochi de apa va trebui reamenajat cu necesitate.
Terenul, cu diverse neregularitati si brazdat de mici izvoare, are o înclinatie de variabila, începând de la panta lina de aproximativ 20 grade de acces în platou, pâna la orizontala platourilor unde urmeaza a fi amplasate obiectele de arhitectura.
Putem consemna deja, având doar aceste date preliminare, ca amplasamentul corespunde integral prerogativelor vechii arhitecturi chineze feng-shui (vânt si apa), care observa ca starea de sanatate a omului este optima atunci când locuieste într-o zona orientata spre sud, având dealuri/înaltimi protectoare în spate, cu un lac sau un curs lin de apa curgatoare în fata (alaturi).
În anul 1803, Andreas Stoltz descrie astfel aceasta zona:” Lacul mare sau cel nou este mai sus de localitate, spre Est, sus între dealuri si are un volum de 980.000 galeti. Acest volum asigura functionarea celor necesare pentru 14 zile. Este perechea lacului Faieragul, numai ca este plasat sus de tot, într-un loc frumos si vesel, împrejmuit de pajisti si crâng. De pe digul sau se deschide o vedere larga spre padurile da la Varmaga, dealurile apropiate si îndepartate. Când venim de la lac spre Sacarâmbu, orizontul se îndeparteaza mereu; am zabovit aici pâna la apusul soarelui si nu am regretat – era un tablou fantastic de colorat unde predomina rosul asemanator cu tablourile italiene, care reprezentau Marea sau vulcanul Etna. Asemenea scene sunt raritati: o atmosfera curata, transparenta si parca totul era îmbracat în sarbatoare, cerul dansa când în rosu, când în galben. La dreapta – muntii mai înalti decât acestia de la Sacarâmbu, lantul Csetrasului si în departare alti munti, unde era un joc de lumini si umbre, pe vârfuri în rosu iar padurile verzi – în diferite nuante de verde, pâna la verde închis. În orizontul îndepartat – muntii Hategului cu vârfurile înzapezite. Jos, sub noi – Sacarâmbul cu locuintele si cladirile minei, de marime microscopica; peste localitate – zeci de dealuri mai mici si mai mari; spre dreapta se vede Muresul argintiu cum serpuieste în jos, spre Banat, din care se vad înca 10 mile.”
Accesele si legaturile din zona. Accesul în zona studiata se realizeaza facil, venind dinspre est, pe soseaua asfaltata Deva-Soimus-Certej-Sâcarâmb. Soseaua este asfaltata doar pâna în „centrul de jos” al localitatii Sacarâmb, o portiune de circa 2,5 km pâna la zona de amplasament a complexului este neasfaltata, dar foarte bine pietruita.
Începând din dreptul zonei complexului, soseaua îsi continua traseul catre est, sub forma unui drum neasfaltat, forestier, care uneste Sacarâmbul cu statiunea Geoagiu pâna în drumul judetean Dj705 ce face legatura prin comuna Balsa cu judetul Alba. Acest drum este propus pentru finantare a proiectarii si modernizarii începând cu anul 2005, fiind deja încadrat integral ca drum judetean prin Hotarârea de Guvern nr. 900/1996. Studiul de fezabilitate a fost elaborat si are avizul favorabil al Consiliului Judetean Hunedoara înca din anul 2000.
Acest drum, are o dubla functie:
– o functie strategica (militara), de strapungere printr-un drum de închidere a buclei Deva-Geoagiu-Deva spre judetul Alba si muntii Apuseni;
– o functie turistica, racordând Sacarâmbul la circuitul deja cunoscut al statiunii balneare Geoagiu-Bai, bine cunoscuta prin apele sale termale, exploatate curativ înca din perioada daco-romana (Germisara).
Parcursul acestui drum ofera privitorului peisaje minunate, astfel încât doar din acest punct de vedere gândita, si asfaltarea drumului se justifica pe deplin.
Accesul catre zona destinata amplasarii complexului se realizeaza pe doua bretele, racordate la drumul ce accede din „Sacarâmbul de jos”, catre „Sacarâmbul de sus”, unde va fi amplasat complexul.
Daca luam în seama toate dotarile cu care zona de odihna si agrement va fi prevazuta, putem considera ca practic aceasta se afla chiar pe marginea soselei catre Geoagiu-Bai.

Caracteristicile social-economice ale zonei. La ora actuala, zona cuprinde o populatie de circa 6-700 de locuitori, majoritatea vârstnici. Preocuparile acestora sunt legate preponderent de:
– activitatile miniere în momentul de fata au fost oprite, de circa 2 ani, mina de aur Sacarâmb a fost închisa (din ratiuni „strategice”, de „ineficienta” economica);
– activitatile cu caracter agricol (pomicol) si zootehnic, cresterea vitelor fiind o ocupatie de traditie a locuitorilor din sat însa la un nivel redus, deoarece zona nu dispune de terenuri agricole suficiente pentru astfel de activitati;
– în ultimii 10 ani Sacarâmbul a „adoptat” o serie de persoane care vin sa îsi petreaca week-end-urile sau vacantele aici, care au cumparat sau si-au construit o casa.
Profilul agro-zootehnic al zonei (satele din aval precum: Varmaga, Mada, Renghet, etc.) favorizeaza aprovizionarea complexului de sanatate si odihna cu resurse alimentare proaspete (absolut ecologice), de buna calitate, ceea ce favorizeaza viitoarea relatie a micilor producatori cu nevoile complexului si ale agroturismului în general.
Posibilitatile edilitar-urbanistice ale zonei. În momentul de fata nu se poate înca vorbi de un tesut urban în acest teritoriu, având în vedere viata predominant rurala pe care o duc locuitorii satului. Este adevarat ca în perioada de vârf a localitatii, în secolul al XIX-lea, Sacarâmbul avea dotari care îl apropiau de Deva (cârciumi, magazine, scoli, etc.). În prezent, toate acestea tin doar de amintirea unei „glorii” trecute .
Racordarea localitatii la retelele edilitare este realizata doar pentru traseul de înalta tensiune existent. Alte instalatii edilitar gospodaresti (apa-canal, de exemplu) nu au fost realizate la scara localitatii. În schimb, cea mai mare parte a localnicilor si-au realizat singuri aductiuni de apa, profitând de existenta surselor bogate de apa din amonte (izvoare cu o apa de o exceptionala calitate). Prin Proiectul Urbanistic General (PUG) de dezvoltare a localitatii se prevede transformarea acesteia în statiune, cu crearea infrastructurii necesare, având ca baza tocmai viitorul Centru International de Sanatate.
O serie de noi constructii au prevazut si instalatii proprii de canalizare, de încalzire centrala, ceea ce deschide deja Sacarâmbul catre o imagine urbana.
Dirijate si controlate de un plan urbanistic general (PUG), toate aceste noi aparitii constructive ar putea da nastere unui cadru urban de o calitate deosebita, atât prin valoare ambientala cât si functionala.

Functiuni compatibile în zona. Tipurile de functiuni potrivite în aceasta zona ar fi cele aferente unei statiuni balneo-climaterice, respectiv:
– functia de locuire/cazare, prin dezvoltarea turismului agro-montan (functia alimentara inclusiv);
– functiile sociale corelate cu ideea de „optimizare umana”: medicala, de odina si tratament, de loisir si agrement;
– functia cultural-educativa, vizând recuperarea unor traditii culturale (folclorice, prin înfiintarea unui Centru International de Cultura si a unui Centru UNESCO pentru Transilvania) cu valoare terapeutica, cele de turism, alimentatie publica, sport si ample spatii verzi (localitatea este si în prezent declarata si are statutul de Rezervatie Peisagistica, în cadrul careia este si o Rezervatie seminciera de fag alb – de aici si denumirea de „Padurea de Argint”) ;
Functiile noi aparute ca urmare a integrarii localitatii într-un circuit turistic si terapeutic larg (SETRAS organizeaza aici, anual Tabere Internationale de Terapii Complementare – ajungând deja la editia a 9-a în anul 2005).
Închiderea strategica a exploatarii aurifere poate fi un eveniment de bun augur pentru viitoarea dezvoltare pe linie turistica si de sanatate a localitatii.

Oportunitati speciale. Câteva criterii speciale favorizeaza, în ultima instanta, amplasarea obiectivului în zona localitatii Sacarâmb:
– o armonioasa „întâlnire cosmica” a zonei montane cu cea submontana, a padurii cu apa (lacul), într-un spatiu de optimizare bio-psiho-logica benefica a fiintei umane;
– existenta unor vechi traditii în valorificarea florei si faunei locului, cu functie terapeutic-naturista inclusiv (zona are un potential vegetal de exceptie, gasindu-se majoritatea ierburilor de leac si a fructelor de padure cunoscute), favorizat de existenta unui climat relativ blând (traiesc chiar si unele plante mediteraneene);
– deschiderea zonei catre toate obiectivele turistice pe care judetul Hunedoara le ofera: baile Geoagiu, rezervatia Retezat, cetatile dacice etc.;
– fiind amplasat doar la câtiva kilometri de Sacarâmb, municipiul Deva este o foarte buna „vecinatate”, având în vedere ca:
– beneficiaza de toate caile necesare de acces national si international (gara internationala, viitor aeroport international civil si militar, retea rutiera etc.), care vor îngadui o usoara primire a tuturor beneficiarilor complexului (pacienti, cercetatori si profesori, cursanti etc.) din tara si din strainatate;
– are potentialul uman (de specialisti, personal pentru servicii etc.) necesar pentru a sustine activitatea complexului;
– grupurile de specialisti din domeniul terapiilor complementare din Deva, vor putea sustine o parte din programele medicale pe care complexul le va initia;
– orasul Deva este amplasat la „încrucisarea de drumuri” (nationale si internationale) N-S si E-V a Transilvaniei.

Situatia de dezvoltare viitoare a zonei implica o serie de aspecte favorabile, corelate cu:
– Tendintele de dezvoltare zonala. Atât din studiile urbanistice pe termen lung, cât si din observarea structurii urbane si a celei geografice a zonei, a împrejurimilor sale; se poate deduce ca exista posibilitatea unei grupari a arealului balneo-turistic al zonei Sacarâmb-Geoagiu.
Potentialul natural de exceptie al zonei – începând de la resursele telurice (în subsolul Sacarâmbului se afla 104 elemente din tabelul lui Mendeleev, armonios distribuite cantitativ, ceea ce da locului o exceptionala putere energetica – se prevede înfiintarea unui muzeu al mineritului) si pâna la cele cosmice (ozon), de la existenta plantelor de leac pâna la beneficiile apei termale si de izvor – justifica deplin aceste directii de viitoare dezvoltare.
Rezulta de aici oportunitatea amplasarii Complexului într-o zona care va polariza în jurul sau un tesut cvasi-urban linistit, în care vor predomina grupurile de locuinte destinate odihnei si turismului sezonier sau permanent, cu toate consecintele benefice aferente.

– Consecintele benefice ale realizarii complexului propus. Prin amplasarea obiectivului propus se pot estima în momentul de fata urmatoarele aspecte benefice:
– cresterea atractivitatii turistice, culturale si stiintifice a localitatii/zonei Sacarâmb, prin implantarea unei functii sociale de o importanta majora;
– pozitionarea complexului într-o zona pitoreasca, nepoluata, adecvata specificului functiunii si extinderea tesutului urban catre aceasta;
– înfrumusetarea cadrului construit urban al localitatii,  prin integrarea în intravilan a zonei de constructii arhitecturale având forme originale;
– cresterea economica si îmbunatatirea climatului afacerilor în zona prin implantarea unei functiuni unice în zona Hunedoara si poate chiar în România, considerând amploarea functionala a complexului si cadrul sau natural deosebit.

STRATEGII ALE PROIECTARII SI IMPLEMENTARII PROIECTULUI

Activitatea de proiectare si de realizare efectiva a investitiei presupune considerarea câtorva probleme administrativ-organizatorice, precum:
– rezolvarea problemelor legate de proprietatea terenului necesar construirii;
– respectarea tuturor studiilor de urbanism realizate si aprobate de Consiliul Local pentru zona analizata (proiectul a fost deja aprobat în faza de PUG);
– asigurarea unei proceduri administrative rapide de autorizare a investitiilor, în conditiile respectarii caietului de sarcini si a regulamentului de urbanism;
– concentrarea unor investitii private si a unor contacte de parteneriat public-privat care sa acopere valoarea lucrarilor;
– realizarea unor functiuni publice pentru ridicarea potentialului zonei;
– încurajarea unui standard ridicat al proiectarii urbane;
– asigurarea monitorizarii aspectelor de mediu etc.

Aspecte favorabile de factura tehnic-constructiva:
– existenta soselei asfaltate, care leaga santierul de surse relativ apropiate de materiale de constructie esentiale:
– fabrica de ciment de la Chiscadaga (circa 20 km departare);
– carierele de balast din zona Muresului;
– carierele de piatra din zonele montane ale Setrasului;
– existenta unor rezerve uriase de steril minier, care ar putea fi valorificat drept un excelent material de constructii;
– exploatarile de marmura din zona si prelucrarea lor la Simeria si Bârcea Mica;
– existenta unei vechi traditii constructive  în zona, etc.
În încheiere, trebuie mentionat faptul ca – asa cum a fost prezentat în cele de mai sus – proiectul are un caracter ideal.

O serie de aspecte obiective, relativ dificile, trebuie luate de la bun început în seama:
– relativa departare a obiectivului de orasul Deva, sediul principalelor firme de constructii din zona (circa 27 km);
– inexistenta racordurilor edilitare în imediata apropiere a obiectivului (cu exceptia liniei de medie tensiune care este la cca. 300 m distanta);
– valoarea mare a investitiei si ineditul ei se poate confrunta cu dificultatea gasirii investitorilor de capital pentru o investitie care nu va produce initial mari beneficii financiare;
– faptul ca prevazuta dezvoltare cvasi-urbana a zonei este un proces lent, insertia obiectivului în sfera sa de influenta realizându-se treptat, în timp;
– insuficienta mediatizare si cunoastere de catre populatie a beneficiilor unor noi strategii terapeutice etc.;
– existenta în tara a unui numar foarte mic de medici specializati în acest tip de medicina, fapt datorat sistemului nostru de universitati axat exclusiv pe medicina alopata etc.
Pe de alta parte, la o posibila realizare a lui, o serie de inerente si înca ignorate aspecte disfunctionale pot sa apara, ceea ce nu afecteaza însa esential oportunitatea si fezabilitatea de principiu a investitiei.

*
În sinteza, putem spune ca ansamblul tuturor argumentelor mai sus prezentate pledeaza pentru ideea ca complexul propus nu va fi doar unul de anvergura nationala, ci internationala inclusiv, în masura sa uneasca sub semnul românescului valori care de mult se vor apropiate: traditia si modernitatea, intuitia (sacra inclusiv) si stiinta (tehnologia).

Comentariile sunt inchise.

Cautare
Calendar al articolelor
mai, 2012
L Ma Mi J V S D
« Apr   Aug »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031