Cele mai pertinente date despre statutul turistic-geografic, economico-istoric si socio-cultural al localitatii – aflam însa din www.turismtur.ro/turism.htm, care încadreaza localitatea în contextul triunghiului turistic:

· Sacarâmb/Baile Geoagiu (o distanta de 11 km separa „peste munte” Sacarâmbul de cunoscuta statiune balneara);

· Orastie-Sarmizegetusa (zona cetatilor dacice);

· Masivul Retezat („poarta energetica” din apus a Tarii).

Accesele si legaturile din zona. Accesul în zona studiata se realizeaza facil, venind dinspre vest, pe soseaua asfaltata Deva-Soimus-Certej-Sâcarâmb. Soseaua este asfaltata doar pâna în „centrul de jos” al localitatii Sacarâmb, o portiune de circa 2,5 km pâna la zona de amplasament a complexului este neasfaltata, dar foarte bine pietruita.

Începând din dreptul zonei complexului, soseaua îsi continua traseul catre est, sub forma unui drum neasfaltat, forestier, care uneste Sacarâmbul cu statiunea Geoagiu pâna în drumul judetean Dj 705 ce face legatura prin comuna Balsa cu judetul Alba. Acest drum este propus pentru finantare a proiectarii si modernizarii începând cu anul 2005, fiind deja încadrat integral ca drum judetean prin Hotarârea de Guvern nr. 900/1996. Studiul de fezabilitate a fost elaborat si are avizul favorabil al Consiliului Judetean Hunedoara înca din anul 2000.

Acest drum, are o dubla functie:

– o functie strategica (militara), de strapungere printr-un drum de închidere a buclei Deva- Geoagiu-Deva spre judetul Alba si muntii Apuseni;

– o functie turistica, racordând Sacarâmbul la circuitul deja cunoscut al statiunii balneare Geoagiu-Bai, bine cunoscuta prin apele sale termale, exploatate curativ înca din perioada daco-romana (Germisara).

Parcursul acestui drum ofera privitorului peisaje minunate, astfel încât doar din acest punct de vedere gândita, si asfaltarea drumului se justifica pe deplin.

Accesul catre zona destinata amplasarii complexului se realizeaza pe doua bretele, racordate la drumul ce accede din „Sacarâmbul de jos”, catre „Sacarâmbul de sus”, unde va fi amplasat complexul.

Daca luam în seama toate dotarile cu care zona de odihna si agrement va fi prevazuta, putem considera ca practic aceasta se afla chiar pe marginea soselei catre Geoagiu-Bai.

Harta turistica a zonei: Sacarâmb, un capat de drum

Harta

„Sacarâmbul se afla în judetul Hunedoara, pe malul drept al Muresului, de la orasul Deva spre Nord, în masivul Setrasului din Muntii Metalici ai Ardealului. Distanta de la Deva este de 24 km. Socotit de la meridianul insulei Ferro, comuna este situata la 23° 01′ 45″ longitudine si 45° 57′ 45” latitudine. Calatorii din Deva, cautând spre nord, descopera usor Sacarâmbul, care li se înfatiseaza sus, între munti, sub forma unor casute albe si trei biserici (actualmente una dintre biserici este ruinata, fiind traznita în anul 1970, n.n., AP), asemenea unui basorelief pe un fond albastru feeric.

Altitudinea comunei dupa I. Steinhausz (1904) este de 750 m de la mare. Sacarâmbul este asezat într-un bazin deschis spre Miaza-noapte. Asezarea comunei este de un rar pitoresc, care rivalizeaza, dupa marturia tuturor calatorilor atrasi de faima geologica a locurilor, cu cele mai frumoase regiuni ale continentului. O splendida panorama se dezvaluie pentru privirea fermecata a tuturor acelora care, înfruntând greutatile drumului, ajung la Sacarâmb, sau urca piscurile din aceste locuri. Jos, apele serpuitoare, de culoare argintie ale Murasului, cu satele din vale, cu orasul Deva, capitala judetului, ale carui becuri aprinse, seara, vazute din Sacarâmb, produc efectul feeric al noptilor venetiene. În fund, masa gigantica a Retezatului carunt, iar spre nord, privit de pe Gurguiata (1058 m) se întinde relieful accidentat al Tarii Motilor, învaluita în atmosfera trecutului istoric de grele si tragice framântari nationale” [Armeanca, 1932: 7-8].

Acces de la gara Deva

 Acces de la gara Deva

Într-o atare minunata asezare naturala, s-a dezvoltat istoria localitatii, centrata pe un atribut care a facut-o celebra în întreaga lume: prezenta unui minereu de aur de cea mai pura calitative, numit, dupa chiar numele localitatii,sacarâmbita.

Date complexe despre evolutia localitatii si a mineritului aflam din monografia semnata de Pavel Mogosan (1994-2002):

„Sacarâmbul apartine comunei Certeju de Sus din judetul Hunedoara. Are o altitudine (fata de Marea Neagra) cuprinsa între 600 si 1000 m, fiind situat în masivul Setras, la extremitatea de sud-est a muntilor Metaliferi.

Sacarâmbul a patruns în literatura mondiala, nu atât prin faptul ca poseda aur, ci datorita unui „METALLUM PROBLEMATICUM” sau „AURUM PARADOXUM”, cunoscut sub numele de SACARÂMBIT.

Padure

Padurile de brad si fag fac constituie coloanele spre infinit

Se spune ca Sacarâmbul este una din cele mai puternic magnetizate zone de pe Terra si ca este unul din punctele de concentratie maxima a energiilor lumii. Si nu o spun oameni obisnuiti, într-un taifas la colt de strada, ci studii stiintifice aprofundate ale unor specialisti din cadrul Societatii Europene pentru Tehnica Radianta si Armonie Spirituala (SETRAS). Nu întâmplator SETRAS se lupta de ani de zile cu imobilismul autoritatilor ca sa construiasca la Sacarâmb un Centru International de Sanatate, bazat pe folosirea terapiilor complementare. Desi satul se întinde, pe munte, între altitudini relativ mici (de la 600 m la 900 m), aerul are calitatile înaltimilor ce depasesc 3000 de metri: pur, ozonat si extrem de puternic ionizat negativ.

Un destin precum cel al localitatii Sacarâmb putem croi numai noi, românii. Am fost în stare, totdeauna, sa stralucim orbitor, pentru ca în secunda urmatoare sa ne îngropam realizarile în colbul uitarii. Stralucirea Sacarâmbului tine de istoria relativ îndepartata. Legenda spune ca, în prima parte a secolului al XVIII-lea, taranul român ION ORMINDEAN din Nojag a descoperit, în padurea în care îsi pastea porcii, o roca deosebita. Sclipea în soare de-ti lua ochii. Supusa cercetarii în laboratoarele mineritului habsburgic, ea s-a dovedit a contine aur în combinatie cu elemente chimice neidentificabile la acea vreme. Descoperirea a coincis cu decizia Împaratesei Maria Tereza privind reforma si revitalizarea mineritului aurifer în Transilvania. Prima galerie Galeria veche: Maria a strapuns muntele în 1746. Astazi, el este pur si simplu ciuruit de sute de kilometri de galerii, multe dintre ele abandonate de peste 100 de ani Documentele vremii spun ca, timp de aproape doua secole (al XVIII-lea si al XIX-lea), întregul complex minier a fost socotit cel mai rentabil din Europa. Între 1748 si 1876, în 128 de ani, din acest zacamânt au fost obtinute peste 40 de tone de aur.

Localitatea s-a dezvoltat odata cu mina. În 1835 a fost înfiintata prima Scoala Medie de Minerit din sud-estul Europei. In 1862, ea s-a transformat în Institut de Subingineri, de asemenea primul din aceasta parte a continentului. În acea perioada, la exploatarile miniere de aici efectuau stagii de practica studenti din multe tari. În anii 1920-1930, Sacarâmbul avea 14000-15000 de locuitori (în acea vreme, în Deva, spre exemplu, nu erau mai mult de 8000). Functionau mai multe banci, ateliere, trei macelarii, o fabrica de bere, magazine, etc. Exista, desigur si un cazinou. Axa aurului transilvanean trecea prin Abrud – Zlatna – Sacarâmb

Prin acest admirabil amplasament, Sacarâmbul reprezinta unul din vârfurile de „rezistenta cosmica” ale Daciei de odinioara si ale României de astazi. Iata cum este prezentat Sacarâmbul în site-ul mai sus amintit.

„Despre Sacarâmb s-au scris, de-a lungul a mai bine de doua veacuri si jumatate, tomuri întregi. În secolul al XIX-lea, specialisti în minerit din întreaga Europa, chiar din Brazilia si SUA, au cercetat cu atentie strania aglomerare de elemente chimice adapostite, în diverse combinatii, de muntele cu acelasi nume ca si satul. El reprezenta, de altfel, un laborator mineralogic unic în lume: pe o suprafata de numai un kilometru patrat au fost descoperite peste 100 de tipuri de minerale. Doua din ele silvanitul si sacarâmbitul sunt fara echivalent în lume. Alte cinci au iesit la lumina, pentru prima oara, tot aici. Le-au fost descoperite mai târziu corespondente doar undeva, în minele Africii de Sud. În maruntaiele muntelui s-au amestecat mai toate metalele: zinc, plumb, cupru, aur, argint, chiar si uraniu. La o asemenea compozitie a solului si subsolului, nu te mai miri când ti se vorbeste despre magnetism si energii radiante.

 Vedere generala

Sacarâmb: imagine a zonei centrale luata de pe vârful Calvaria Mare

sau Coltul cu Crucea – se mai vad urmele exploatarilor miniere din zona centrala.

Stânga jos – biserica romano-catolica; dreapta sus – biserica ortodoxa.

Apoi a venit declinul. Din cele peste 2000 de case mai rezista astazi cel mult o zecime. O sansa ar putea veni din partea orasenilor pe care superba asezare geografica si puritate aerului îi determina sa-si înalte cochete vile de vacanta pe coasta muntelui. Sau poate se gaseste un investitor dispus sa înteleaga ca, daca înlatura colbul de pe amintiri si învata din ele, Sacarâmbul poate straluci din nou ca aurul.

Închiderea strategica a exploatarii aurifere poate fi un eveniment de bun augur pentru viitoarea dezvoltare pe linie turistica si de sanatate a localitatii.

Memoriul justificativ întocmit de domnul Alexandru Pavel Tokar, Presedintele SETRAS Deva – România, i-ar putea fi sursa de inspiratie. Natura ofera aici toate leacurile necesare, pentru a mentine omul sanatos, printr-o mare varietate de plante medicinale, unele foarte rare. Pe stâncile prapastioase ale Sarcaului cresc irisi salbatici si în locuri pietroase se întind covoare de muscata salbatica, specii de gentiana albastra si covoare întinse de vinca minor. Pe o raza de 10-15 km, în aval, ies la suprafata apele minerale carbogazoase si termale.

Studiile dovedesc ca izvoarele lor sunt aici, sub Sacarâmb. Minunatia arborilor de fag cu culoarea lor argintie, linistea locului si energia cosmica pura te fac sa te simti cu adevarat într-un templu…”.

Printre calitatile apei potabile de aici este si potentialul redox, respectiv capacitatea apei de a micsora numarul oxidarilor. Exista ioni negativi în apa, deci electroni liberi care leaga radicalii liberi.

Masuratorile efectuate cu aparatul Hanna Instruments la câteva izvoare din Sacarâmb au dat ca rezultate cifrele: +56, +59 mV = cu valoarea pH a sângelui uman.

Comparativ cu:

– apa de la robinet în majoritatea oraselor + 480 mV;

– apa de izvor din muntii înalti – 200 pâna la – 400 mV;

– ape plate între + 60 si + 250 mV.

Pe fundalul aspectelor monografice mai sus mentionate, o serie de argumente favorabile amplasarii Complexului de Sanatate si Odihna în arealul localitatii Sacarâmb pot fi luate în seama. Într-o intuitiva formulare, aceste argumente au fost sustinute de Societatea Europeana pentru Tehnica Radianta si Armonie Spirituala (SETRAS: numele vine de fapt de la acel masiv muntos care margineste Sacarâmbul, masivul Setras), societate care a propus înca din 1994 realizarea la Sacarâmb a unui Centru International de Sanatate, în care sa se aplice terapiile complementare. Aceste intentii sunt prezentate într-un articol dintr-o revista de larga circulatie, semnat de presedintele societatii, Alexandru Pavel Tokar:

„SETRAS sustine ca amplasamentul este ideal pentru conectarea la energia universala. (…) Aici exista un centru urias ce reprezinta un teribil canal de comunicare cu Universul. Vibratiile locului sunt foarte înalte si cu atât mai benefice sanatatii omului. Specialisti în tehnica radianta, care au realizat numeroase masuratori la Sacarâmb, explica înalta concentrare de energie benefica (de 700 de ori mai mare decât într-un habitat obisnuit) prin fostul con vulcanic unde este asezata localitatea. Prin forma sa piramidala, el capteaza energia cosmica pura. Aceasta energie este reflectata de straturile masive de aur si metale nobile care, pe de o parte, nu permit energiilor telurice sa penetreze, iar pe de alta parte amplifica prin reflexie energia cosmica pura.

Radiestezistii numesc Sacarâmbul: TEMPLUL ZEITEI MAMA. Ei au identificat aici unul din vârfurile „Triunghiului Vietii”: Manipura (oceanul de energie corespunzator plexului solar). Celelalte doua vârfuri ale Triunghiului Vietii se afla în muntii Rarau (Centrul Inimii) si Sumuleu (Centrul Coroanei)”.

În anul 1803, Andreas Stütz descrie astfel aceasta zona:” Lacul mare, sau cel nou, este mai sus de localitate, spre est, sus între dealuri si are un volum de 980.000 galeti. Acest volum asigura functionarea celor necesare pentru 14 zile. Este perechea lacului Faieragul, numai ca este plasat sus de tot, într-un loc frumos si vesel, împrejmuit de pajisti si crâng. De pe digul sau se deschide o vedere larga spre padurile da la Varmaga, dealurile apropiate si îndepartate. Când venim de la lac spre Sacarâmbu, orizontul se îndeparteaza mereu; am zabovit aici pâna la apusul soarelui si nu am regretat – era un tablou fantastic de colorat unde predomina rosul asemanator cu tablourile italiene, care reprezentau Mediterana sau vulcanul Etna. Asemenea scene sunt raritati: o atmosfera curata, transparenta si parca totul era îmbracat în sarbatoare, cerul dansa când în rosu, când în galben. La dreapta – muntii mai înalti decât acestia de la Sacarâmbu, lantul Csetrasului si în departare alti munti, unde era un joc de lumini si umbre, pe vârfuri în rosu iar padurile verzi – în diferite nuante de verde, pâna la verde închis. În orizontul îndepartat – muntii Hategului cu vârfurile înzapezite. Jos, sub noi – Sacarâmbul cu locuintele si cladirile minei, de marime microscopica; peste localitate – zeci de dealuri mai mici si mai mari; spre dreapta se vede Muresul argintiu cum serpuieste în jos, spre Banat, din care se vad înca 10 mile.”

Functiuni compatibile în zona. Tipurile de functiuni potrivite în aceasta zona ar fi cele aferente unei statiuni balneo-climaterice, respectiv:

– functia de locuire/cazare, prin dezvoltarea turismului agro-montan (functia alimentara inclusiv);

– functiile sociale corelate cu ideea de „optimizare umana”: medicala, de odina si tratament, de loisir si agrement;

– functia cultural-educativa, vizând recuperarea unor traditii culturale (folclorice, prin înfiintarea unui Centru International de Cultura si a unui Centru UNESCO pentru Transilvania) cu valoare terapeutica, cele de turism, alimentatie publica, sport, si ample spatii verzi (localitatea este si în prezent declarata si are statutul de Rezervatie Peisagistica, în cadrul careia este si o Rezervatie seminciera de fag alb – de aici si denumirea de „Padurea de Argint”) ;

Functiile noi aparute ca urmare a integrarii localitatii într-un circuit turistic si terapeutic larg (SETRAS organizeaza aici, anual Tabere Internationale de Terapii Complementare – ajungând deja la editia a 9-a în anul 2005).

Oportunitati speciale. Câteva criterii speciale favorizeaza, în ultima instanta, amplasarea obiectivului în zona localitatii Sacarâmb:

– o armonioasa „întâlnire cosmica” a zonei montane cu cea submontana, a padurii cu apa (lacul), într-un spatiu de optimizare bio-psiho-logica benefica a fiintei umane;

– existenta unor vechi traditii în valorificarea florei si faunei locului, cu functie terapeutic-naturista inclusiv (zona are un potential vegetal de exceptie, gasindu-se majoritatea ierburilor de leac si a fructelor de padure cunoscute), favorizat de existenta unui climat relativ blând (traiesc chiar si unele plante mediteraneene);

– deschiderea zonei catre toate obiectivele turistice pe care judetul Hunedoara le ofera: baile Geoagiu, rezervatia Retezat, cetatile dacice etc.;

– fiind amplasat doar la câtiva kilometri de Sacarâmb, municipiul Deva este o foarte buna „vecinatate”, având în vedere ca:

– beneficiaza de toate caile necesare de acces national si international (gara internationala (viitor aeroport international civil si militar, retea rutiera etc.), care vor îngadui o usoara primire a tuturor beneficiarilor complexului (pacienti, cercetatori si profesori, cursanti etc.) din tara si din strainatate;

– are potentialul uman (de specialisti, personal pentru servicii etc.) necesar pentru a sustine activitatea complexului;

– grupurile de specialisti din domeniul terapiilor complementare din Deva, vor putea sustine o parte din programele medicale pe care complexul le va initia;

– orasul Deva este amplasat la „încrucisarea de drumuri” (nationale si internationale) N-S si E-V a Transilvaniei.

 

Situatia de dezvoltare viitoare a zonei implica o serie de aspecte favorabile, corelate cu:

· Tendintele de dezvoltare zonala. Atât din studiile urbanistice pe termen lung, cât si din observarea structurii urbane si a celei geografice a zonei, a împrejurimilor sale; se poate deduce ca exista posibilitatea unei grupari a arealului balneo-turistic al zonei Sacarâmb-Geoagiu.

Potentialul natural de exceptie al zonei – începând de la resursele telurice (în subsolul Sacarâmbului se afla 104 elemente din tabelul lui Mendeleev, armonios distribuite cantitativ, ceea ce da locului o exceptionala putere energetica – se prevede înfiintarea unui muzeu al mineritului – si pâna la cele cosmice (ozon), de la existenta plantelor de leac pâna la beneficiile apei termale si de izvor – justifica deplin aceste directii de viitoare dezvoltare.

Având în vedere toate principiile energetice mai sus mentionate, se poate spune ca argumentele favorabile realizarii complexului de la Sacarâmb sunt urmatoarele:

– complexul este amplasat într-un sit cu o exceptionala forta telurica, asa cum masuratorile radiestezice denota: puterea radiativa si implicit beneficitatea a locului este de peste 700 % în raport cu normalitatea;

– calitatea apei – având capacitatea de a micsora numarul oxidarilor din organism – deci, de prelungire a vietii;

– o dovada a faptului ca acest amplasament este benefic o reprezinta existenta în imediata apropiere a viitorului complex – a doua obiective istorice de o semnificatie exceptionala:

– existenta la circa 500 m de complex, pe un mamelon ascuns în padure, a urmelor de piatra ale unei asezari fortificate, foarte probabil dacice; or, este stiut ca dacii stapâneau la rândul lor arta amplasarii obiectivelor arhitecturale in conformitate cu belaginele, legile armoniei cerului cu pamântul;

-existenta în imediata apropiere a sitului celor doua obiective (la circa 100-200 m) a unui spatiu în care, dupa traditie, dupa urmele înca evidente si dupa masuratori radiestezice, a fost cândva amplasat un templu; imaginea absolut autentica a „oului de lumina”

Toate aceste argumentele neconventionale se adauga celor anterior formulate pentru a acredita una si aceeasi idee: nu putea fi gasit un amplasament mai potrivit pentru un centru destinat activitatilor de optimizare umana decât cel de la Sacarâmb.

 

Comentariile sunt inchise.

Cautare
Calendar al articolelor
mai, 2012
L Ma Mi J V S D
« Apr   Aug »
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031